Interdicţii apreciate

Cred că majoritatea suntem de acord că o interdicţie care îţi aplicată nu este comod acceptată. Însă, dacă este legal, nu putem crâcni. Dacă este regulamentară (emisă de vreo instituţie locală/centrală), aşijderea. Cât de incomode par interdicţiile părinteşti, noi fiind atât de apropiaţi de ei şi întrebându-ne cum le este atât de simplu să-ţi spună că nu mai ai voie să ieşi la joacă pentru o amărâtă de notă, luată la şcoală; din păcate „a ieşi la joacă” pare a fi înlocuit, tot mai mult, de joaca… pe tabletă/telefon/PC…

De ceva vreme a fost impusă interdicţia de a se mai fuma în spaţii închise, printre acestea fiind şi cele de alimentaţie publică, evident. Având ocazia să discut cu nişte antreprenori în domeniu, curiozitatea m-a determinat să-i întreb dacă s-a simţit afectată afacerea lor, în condiţiile în care, elementul lor de bază oferit fiind cafeaua, pe care mulţi o asociază cu ţigara. Din spusele lor, nu s-a întâmplat o scădere a vânzărilor, majoritatea clienţilor şi, cu atât mai mult, a angajaţilor, înţelegând că este un aspect bun.

Desigur, imediat după darea acelei legi, previziunile au fost sumbre; mai toată mass-media dădea nuanţe cvasi-apocaliptice pentru anumite entităţi economice dependente de clienţi fumători. Şi totuşi, omenirea a demonstrat că se poate adapta, mai ales dacă, ceea ce impune adaptarea, este spre binele general.

You may also like...