Interdicţii apreciate

Cred că majoritatea suntem de acord că o interdicţie care îţi aplicată nu este comod acceptată. Însă, dacă este legal, nu putem crâcni. Dacă este regulamentară (emisă de vreo instituţie locală/centrală), aşijderea. Cât de incomode par interdicţiile părinteşti, noi fiind atât de apropiaţi de ei şi întrebându-ne cum le este atât de simplu să-ţi spună că nu mai ai voie să ieşi la joacă pentru o amărâtă de notă, luată la şcoală; din păcate „a ieşi la joacă” pare a fi înlocuit, tot mai mult, de joaca… pe tabletă/telefon/PC…

De ceva vreme a fost impusă interdicţia de a se mai fuma în spaţii închise, printre acestea fiind şi cele de alimentaţie publică, evident. Având ocazia să discut cu nişte antreprenori în domeniu, curiozitatea m-a determinat să-i întreb dacă s-a simţit afectată afacerea lor, în condiţiile în care, elementul lor de bază oferit fiind cafeaua, pe care mulţi o asociază cu ţigara. Din spusele lor, nu s-a întâmplat o scădere a vânzărilor, majoritatea clienţilor şi, cu atât mai mult, a angajaţilor, înţelegând că este un aspect bun.

Desigur, imediat după darea acelei legi, previziunile au fost sumbre; mai toată mass-media dădea nuanţe cvasi-apocaliptice pentru anumite entităţi economice dependente de clienţi fumători. Şi totuşi, omenirea a demonstrat că se poate adapta, mai ales dacă, ceea ce impune adaptarea, este spre binele general.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 8 = 1