Sari la conținut

Asigurare împotriva restanţelor studenţeşti

Perioada studenţiei este, de regulă, una dintre cele mai frumoase perioade din viaţă, chiar şi atunci când este sesiunea; desigur, mai ales dacă ai învăţat, altfel, nu e chiar plăcut să ştii că te „paşte” o restanţă sau, mai rău, o refacere (un termen aparent mai elegant pentru un fel de repetenţie la o anumită disciplină).

Pe lângă clasica tehnică de a trece de examen, învăţând, se mai practică şi folosirea simţurilor, parcă special antrenate pentru aşa ceva:

  • acuitatea vizuală (pentru fiţuici, dar şi pentru şansa de a avea acelaşi număr la test cu colegul din proximitatea ta) sau
  • acuitatea auditivă (pentru căşti sau şoptitul de la colegul de alături).

Unii studenţi, chiar, ar da bani să treacă examenele (îmi place să cred, cu naivitate, că „datul banilor” este doar la modul condiţional-optativ, nicidecum, la modurile predicative:

  • indicativ (ex. dau bani),
  • conjunctiv (ex. să dau bani),
  • imperativ (ex. bani), dar acesta ar implica şi o altă persoană.

Totuşi…

Eşti student? Te-ar interesa o asigurare care să te protejeze de riscul de a avea restanţe? Atunci dă clic pe link.

Dacă ai dat click şi singurul lucru care s-a modificat e că a apărut un diez (#) la finalul linkului din bara de adrese, înseamnă că te-ai prins că azi este… 1 aprilie…
(Totuşi, acea plăcere naivă este spusă la modul nepăcălitor).
Ce bine că mi-am făcut o mică reîmprospătare a modurilor personale (predicative)! ?